am ascuns-o bine si mi-am promis ca un moment dat in viata asta am sa desfac valiza si am sa-mi las visele sa iasa.
mi-am promis ca le voi indeplini.
a fost acum mult timp.
ma gandesc mereu la valiza si la cum stau visele mele impachetate in ea.
s-au prafuit.
nu stiu cand o voi mai deschide
nu stiu daca atunci cand o voi deschide,visele mele vor fi intacte si nedeteriorate.si la fel de multe.
ne impotmolim in viata de zi cu zi si-n necesitatile ei si ne modelam zilele pentru a avea cat mai mult.asa speram ca vom fi fericiti:prin a avea.
ce s-a intamplat cu noi?in ce moment am uitat sa visam?cand ne-am lasat absorbiti de lumea materiala?inainte asta era doar un mijloc pentru a ajunge acolo sus,in varful piramidei.
am ajuns doar la baza.si varful ni se pare atat de departe incat nici nu mai incercam.ne multumim cu ce avem.
am ramas prea mici in comparatie cu imensitatea lumii.
si ne e frica sa urcam.pana si visele pe care le aveam,s-au deteriorat.sau am incercat noi sa le deterioram.
in vanatoarea asta continua dupa stabiliate,am uitat sa visam.
am uitat sa luptam pentru idealuri si pentru ceea ce vrem cu adevarat.
dar ce idealuri aveam?
voi mai stiti?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu