Mamaia mea e cea mai buna din lume.E blanda si draguta.
Mananca intotdeauna din picioare,ca dupa spune ea:"sa va pun si felul doi.nu mai ma asez."
mi-a fost cea mai buna prietena si aliata.daca faceam vreo prostie intotdeauna ne "acoperea" ca sa scapam de apostrofarea lui tataie.
Mamaia mea ma lasa sa fac ce vreau.Daca nu voiam sa-mi fac temele de vacanta ea intervenea imediat pe langa tataie si zicea:"eeeh,las-o si pe ea,Sandele.le-o face in ultima saptamana.ca a invatat prea mult,mititica."
ca tot am ajuns la acest subiect,de fiecare data cand am avut vreun examen greu(e fie in 1-12,fie in facultate) ea mereu ma suna si-mi zicea:"mai poti ,maica?manca-o-ar mamaie pe ea!" dupa care ii zicea lu' mami :"e prea greu.ma gandesc mereu la ea,saracuta."
si apoi cand le luam(examenele) mereu plangea de emotie.si cand am luat examenul auto,si m-am dus cu masina,din strada am vazut ca plangea.
nu-mi zicea niciodata daca intram prea tarziu in casa,ba chiar imi gasea ea tot felul de scuze,inainte sa incep eu sa le insir.iar tataie ii raspundea:"hai,Mioaro nu-i mai lua apararea!".
cand voiam sa ma intalnesc cu prietenii mei care stateau mai departe in sat si tataie nu ma lasa,gasea ea ceva ce trebuia urgent cumparat de la magazinul de acolo.o data m-a trimis sa iau niste arpacas,ca cica voia sa faca niste coliva.era luni.iar ea se ducea la biserica tocmai duminica.am descoperit ulterior ca mai avea vreo 2 pungi ascunse.
cand venea la Ploiesti,ma bucuram nespus.si de cele mai multe ori,mami nu mai scapa de gura mea si ma lasa sa plec cu ea.
tataie este un fel de Moromete al satului.arunca mereu cu cate o ironie sau vorba cu subinteles.si in fiecare duminica era prezent la targ sau prin centru.acum nu se mai duce,caci nu mai poate sa mearga."am imbatranit,tataita.nu mai are tataie putere."
pe mamaie mereu o sicana.si acum o face.o chiupeste si o gadila si acum la 80 de ani.
cu noi era mai strict,caci vedea ca mamaia era suficient de autoritara.
mi-aduc si acum aminte cand eu si toti copiii de pe strada,dupa ce ne-am jucat pe drum si e umplusem de praf si aratam ca cei zece negri mititei,ne-am dus la centru sa vedem o mireasa.(nu stiu ce era asa fascinant,dar mereu trebuia sa vedem mireasa!)
si cum stateam noi si analizam tot,il vedem pe tataie cu ditamai nuiaua."v-ati pus nisip in cap,si-ati iesit la centru,ai?eeeh las' ca va invat eu minte!".numai gura era de el.in timp ce ne mana spre casa,eu tot bombaneam si el imi tot zicea:"ai chef de altoit?" la care eu zic suparata foc:"sa-ti bati tu,tataie nepotica ta?".
si-acum cand ma duc pe la ei mereu imi aminteste:"cum era mai tataie?sa-mi bat eu nepotica mea?" si rade si-si face ochii mici.
noi(eu si cu sora astronauta) suntem nepoatele preferate.si de fiecare data cand ne ducem pe la ei,e o adevarata sarbatoare.si cand ajung acolo,parca ma intorc in timp,caci nimic nu s-a schimbat.parca recunosc motorul masinii,caci nici nu apuc sa intorc bine,ca ei sunt deja in drum.
cand ne strangem toti mamaie zice cu melancolie:"mi se umple inima de bucurie cand vad curtea plina.sa ma veniti,mama.va asteapta mamaie.si daca imi ziceti mai devreme fac si niste gogosi."
4 comentarii:
M-a emotionat post-ul asta..rili:) Eu una n-am avut parte de bunici si stiu ca eram f trista cand eram mica din cauza asta. Your mamaie & tataie rulez!
:) da am citit undeva despre bunici si am simtit nevoia sa-i redau si pe ai mei.:)
vaaai, doamne!! mi-ai descris bunicii! mai am putintel si plang ..ce dragut post! pacat ca tataie al meu nu mai traieste,dar e asa minunat sa ai niste bunici " ca la carte"! sa-ti traiasca cat mai mult!
:) ma bucur ca ti-a placut.sa-ti traiasca si tie bunica 1000 de ani!:)
Trimiteți un comentariu